Expoziţia este concepută sub forma unui eseu vizual, care reconstruieşte simbolic şi fragmentar, prin mărturii, autoreprezentări, texte şi elemente de patrimoniu material şi imaterial, imaginarul lumii aromâneşti ca parte a imaginarului culturilor balcanice aflate în continuă mişcare, scrie Mediafax.
Pornind de la memoria imaginii-martor şi de la puterea de sugestie a obiectelor ce construiesc identitatea culturală a comunităţii, publicul este invitat să descopere o serie de imagini şi obiecte arhetipale devenite iconice pentru comunitatea aromână – drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, călivele, hoara, mătăniile, hlambura, cârlibana şi o serie de relaţii existente în lumea arhaică: relaţia cu natura, cu animalele, cu meşteşugul, sensul căsătoriei şi al familiei, dar şi al căutării unei patrii primitoare, când istoria îi devine potrivnică.
Fotografiile de arhivă, textele etnografice, istorice sau autobiografice – reprezentări ale lumii vechi aromâneşti – sunt însoţite de imagini, obiecte, înregistrări audio şi video, contrapuncte ale culturii contemporane rurale şi urbane aromâneşti. Peştera, Velingrad, Rakitovo, Dupniţa, Mulovişte, Cruşevo, Bitola, Stip, vechi sate şi oraşe aromâneşti din Bulgaria şi Macedonia, dar şi Camena, Beidaud, Stejaru, Sinoe, Călăraşi, Slobozia, Pipera, Constanţa, Bucureşti imaginează drumul parcurs de aromâni prin istoria şi destinul comunităţii în încercarea de a se autodefini.